Definita cuvantului rondă
RÓNDĂ adj. f. (Despre o literă, scriere) Cu linia rotundă, groasă și dreaptă; peniță rondă = peniță specială cu vârful lat, folosită pentru acest gen de scriere. // s.f. Cântec vesel, de chef, la care fiecare comesean cântă un cuplet; rond2 (2) [în DN]. [< fr. ronde].
Sursa: DN
Sursa: DN
Cuvinte ce rimeaza cu rondă
MÂȚÚCĂ, mâțuci, s. f. (Rar) Diminutiv al lui mâță. – Mâț + suf. -ucă. Vezi definitia »
ESTÓMPĂ s. f. 1. bastonaș de piele sau de hârtie răsucită, cu care se estompează desenele. 2. desen executat cu estompa (1). (< fr. estompe) Vezi definitia »
ELECTROPUNCTÚRĂ s. f. tratament terapeutic de trecere a unui curent electric prin țesuturi cu ajutorul unor ace; electroacupunctură. (< fr. électropuncture) Vezi definitia »
NEÎNDEMẤNĂ s. f. (Înv.) Situație grea, împrejurare nefavorabilă. – Ne- + îndemână. Vezi definitia »
FERECĂTÚRĂ, ferecături, s. f. (Rar) Acțiunea de a fereca; (concr.) legătură sau îmbrăcăminte de metal aplicată unui obiect pentru a-l fereca. – Fereca + suf. -ătură. Vezi definitia »