Definita cuvantului rubricatură
RUBRICATÚRĂ s.f. Împărțirea unui registru, a unui formular etc. în rubrici; liniatură. [< germ. Rubrikatur].
Sursa: DN
Sursa: DN
Cuvinte ce rimeaza cu rubricatură
LAVÍNĂ s.f. Avalanșă de zăpadă sau de pietre. [< it. lavina]. Vezi definitia »
CRISTALOGENÉZĂ s. f. 1. studiul formării cristalelor1(1); cristalogenie. 2. formarea cristalelor în natură. (după fr. cristallogénie) Vezi definitia »
pipărcúță, pipărcúțe, s.f. (reg.) ardei mic. Vezi definitia »
ACUPUNCTÚRĂ s.f. Tratament medical care constă în înțepături făcute în regiunea bolnavă. [< fr. acupuncture, cf. lat. acus – ac, punctura – înțepătură]. Vezi definitia »
STERPĂTÚRĂ, sterpături, s. f. (Pop.) Oaie stearpă (2). ♦ Femeie stearpă (2). – Sterp + suf. -ătură. Vezi definitia »