PROCURATÓR, procuratori, s. m. 1. Magistrat roman, ales de obicei dintre liberți, însărcinat cu strângerea dărilor și cu conducerea provinciilor imperiale. 2. Înalt demnitar în republicile Veneției și Genovei, în evul mediu. 3. Persoană care acționează în numele cuiva, pe baza unei procuri; mandatar. – Din fr. procurateur, lat. procurator, -oris. Vezi definitia »

SCHIÓR, -OÁRĂ, schiori, -oare, s. m. și f. Persoană care schiază, care practică schiul. [Pr.: schi-or] – Din fr. skieur. Vezi definitia »

FIERBĂTÓR, (1) fierbători, s. m., (2) fierbătoare, s. n. 1. S. m. Muncitor industrial care execută operațiile de fierbere în cadrul extragerii sau prelucrării unor materii prime. 2. S. n. (Tehn.) Aparat care servește la fierberea unor lichide; plonjor. – Fierbe + suf. -ător. Vezi definitia »

HIDROAMELIORATÓR, -OÁRE s.m. și f. Cel care se ocupă cu hidroameliorațiile. [Pron. -dr-a-me-li-o-. / cf. fr. hydroaméliorateur]. Vezi definitia »

SECATÓR, secatori, s. m. Foarfece de mână cu cuțite scurte și brațe lungi, acționat cu ambele mâini, folosit în lucrări de grădinărie. – Din fr. sécateur, rus. sekator. Vezi definitia »