Definita cuvantului semiotică
SEMIÓTICĂ s.f. Semiologie (2). ♦ Orientare larg răspândită în gândirea teoretică contemporană, care studiază fenomenele și în special faptele de cultură ca sisteme de semnificare și procese de comunicare. [Gen. -cii. / < fr. sémiotique, cf. gr. semeiotike < semeion – semn].
Sursa: DN
Sursa: DN
Cuvinte ce rimeaza cu semiotică
PERVITÍNĂ s. f. substanță organică, folosită ca stimulent al sistemului nervos central pentru a face să dispară oboseala și somnul. (< fr. pervitine, germ. Pervitin) Vezi definitia »
MIOGRÁMĂ s. f. diagramă a contracției musculare, la miograf. (< fr. myogramme) Vezi definitia »
DRÁGĂ, drage. s. f. 1. Navă special amenajată sau aparatură cu care se draghează. 2. Instrument în formă de sac sau de plasă cu care se colectează organismele vegetale sau animale de pe fundul apelor. – Din fr. drague. Vezi definitia »
curcodánă, curcodáne, s.f. (reg.) iarbă-de-curcă; fumăriță. Vezi definitia »
FELIÚȚĂ, feliuțe, s. f. Felioară. [Pr.: -li-u-] – Felie + suf. -uță. Vezi definitia »