căpșuniadă s. f. (peior.) fenomen de migrație a forței de muncă din România în Spania la cules de căpșune. Vezi definitia »

BUCOÁVNĂ, bucoavne, s. f. (Înv. și arh.) Abecedar (cu caractere chirilice); p. ext. carte tipărită cu litere chirilice. – Slav (v. sl. azŭbukovĩno). Vezi definitia »

SĂLCIOÁRĂ, sălcioare, s. f. 1. Diminutiv al lui salcie¹. 2. Arbore spinos, cu frunze lanceolate și cu flori galbene, puternic mirositoare, cultivat ca plantă ornamentală (Elaegnus angustifolia). [Pr.: -ci-oa-] – Salcie¹ + suf. -ioară. Vezi definitia »

CORDILIÉRĂ s.f. (Geogr.) Lanț de munți cu lungimea foarte mare. [Pron. -lie-. / < fr. cordillère, cf. sp. cordillera]. Vezi definitia »

MÁRCĂ² s. f. 1. semn distinctiv, inscripție etc. care se aplică pe un obiect, pe o marfă etc. ◊ tip, model de fabricație. ♦ de ~ = a) (despre produse) de calitate; b) (despre oameni) important, celebru. 2. trăsătură specifică; particularitate. ◊ caracteristică a unei categorii sau unități gramaticale. 3. fisă cu număr de ordine cu care muncitorii își marchează prezența la lucru. 4. șină vopsită în alb care arată punctul de intersecție a două linii ferate. 5. (inform.) număr, cuvânt asociat unei instrucțiuni care o deosebește de celelate instrucțiuni ale programului. (< ngr. marca, fr. marque, rus. marka) Vezi definitia »