EPICUREÍSM s. n. v. epicurism. Vezi definitia »

EXTREMÍSM s. n. Atitudine, doctrină a unor curente politice care, pe baza unor opinii, idei, păreri exagerate, unilaterale, extreme, urmăresc prin măsuri violente sau radicale să impună programul lor. – Din fr. extrémisme. Vezi definitia »

PARALOGÍSM s. n. 1. eroare de raționament sau în demonstrație, săvârșită involuntar. 2. (med.) cuvânt utilizat în sens diferit de cel uzual. (< fr. paralogisme) Vezi definitia »

HIDROTACTÍSM s.n. Mișcare a organismelor vii datorită aerului umed. [< fr. hydrotactisme]. Vezi definitia »

ANACRONÍSM s.n. 1. Eroare în fixarea datei unei întâmplări, a unui eveniment etc. 2. Lucru care nu corespunde spiritului unei epoci, învechit. [< fr. anachronisme, cf. gr. ana – în urmă, chronos – timp]. Vezi definitia »