BĂUTÚRĂ, băuturi, s. f. 1. Orice lichid de astâmpărat setea. ♦ Lichid alcoolic potabil. 2. Consum de mari cantități de lichide alcoolice. ◊ Expr. A (nu) ține la băutură = a (nu) rezista la consumarea (exagerată) a lichidelor alcoolice. [Pr.: bă-u-. – Var.: (reg.) beutúră s. f.] – Lat. *bibitura. Vezi definitia »

GĂRĂFIOÁRĂ, gărăfioare, s. f. Diminutiv al lui garafă. – Garafă + suf. -ioară. Vezi definitia »

vélniță (-țe), s. f. – Alambic, distilator de alcool. Sl. vinĭnica „teasc” (Cihac, II, 542; Tiktin; Conev 63). În Mold. – Der. velnicer, s. m. (distilator producător de alcool). Vezi definitia »

INTUMESCÉNȚĂ s.f. 1. Umflătură. 2. Undă pozitivă, creștere locală a nivelului unei ape. [< fr. intumescence, cf. lat. intumescentia]. Vezi definitia »

PÁNICĂ s. f. Senzație de spaimă violentă de care este cuprinsă subit (și adesea fără temei) o persoană sau o colectivitate. ◊ Expr. A intra în panică = a se neliniști, a se alarma, a se speria (foarte tare). – Din ngr. panikós, fr. panique, it. panico, germ. Panik. Vezi definitia »