MÁGIC, -Ă, magici, -ce, adj. 1. Care ține de magie, privitor la magie; ocult, misterios, tainic. 2. Fig. Care apare ca o realizare minunată, ca un efect de magie; fermecător, încântător, feeric. – Din fr. magique. Vezi definitia »

HIPOCAÚSTIC, -Ă adj. Referitor la hipocaust, de hipocaust. [Pron. ca-us-. / < fr. hypocaustique]. Vezi definitia »

STÉNIC, -Ă adj. întăritor. (< fr. sthénique) Vezi definitia »

CARICATURÍSTIC, -Ă adj. 1. care exagerează unele trăsături (negative) cu intenție satirică sau umoristică. 2. propriu caricaturii. (< caricatură + -istic) Vezi definitia »

ÓRFIC, -Ă I. adj. referitor la Orfeu, la doctrine, mistere, mituri etc. atribuite acestuia. ♦ poeme ĕ = denumire dată textelor lirice și filozofice grecești atribuite poetului mitic Orfeu. II. s. f. pl. (ant.) sărbători în cinstea lui Dionysos. (< fr. orphique) Vezi definitia »