Definita cuvantului ofițerime
OFIȚERÍME s. f. (Cu sens colectiv) Corpul ofițeresc; mulțime, număr mare de ofițeri (I 1); totalitatea ofițerilor. – Ofițer + suf. -ime.
Sursa: DEX '98
Sursa: DEX '98
Cuvinte ce rimeaza cu ofițerime
PICIFÓRME s.f. pl. (Zool.) Ordin de păsări, cuprinzând ciocănitoarea, tucanul etc.; (la sg.) pasăre din acest ordin. [< it. piciformi, cf. lat. picus – ciocănitoare, forma – formă]. Vezi definitia »
MEROSTÓME s. f. pl. clasă de artropode acvatice, cu respirație branhială, fără antene, cu chelicere: limulii. (< fr. mérostomes) Vezi definitia »
ANÚME2 adv. 1. Cu numele de... ♦ Iată care; adică. În limba română sunt trei genuri și anume: masculin, feminin și neutru. 2. Înadins, intenționat; cu scopul. A venit anume pentru mine. 3. În mod precis; exact. Cât anume ? – Din a3 + nume. Vezi definitia »
come stai? Vezi definitia »
ECHINODÉRME s. n. pl. încrengătură de animale marine nevertebrate, cu țepi, cu simetrie radiară și cu schelet extern calcaros, din plăci. (< fr. échinodermes) Vezi definitia »