HUTUPÁLĂ s. m. (Reg.) Epitet dat unui om lacom; mâncău. – Din hutupi + suf. -(e)ală. Vezi definitia »

GHERÉTĂ s.f. 1. Adăpost mic (construit de obicei din lemn) al unei santinele sau al unui paznic. 2. Chioșc de alimente, de ziare etc. [< fr. guérite]. Vezi definitia »

MUZICOTÉCĂ, muzicoteci, s. f. Colecție de piese muzicale; p. ext. mobilă în care se păstrează astfel de colecții; încăpere special dotată pentru audierea muzicii. – Din fr. musicothèque. Vezi definitia »

híbă (híbe), s. f. – (Trans.) Cusur, defect. Mag. hiba (DAR). – Der. hibaș, adj. (defectuos). Din aceeași familie face parte hie, s. f. (lipsă, nevoie), din mag. hi. Vezi definitia »

PERIPROSTATÍTĂ s. f. inflamație a țesutului celular periprostatic, care urmează unei prostatite. (< fr. périprostatite) Vezi definitia »