PRIMOGENITÚRĂ s. f. Întâietate, prioritate pe care o are (în unele țări) cel dintâi născut dintre mai mulți frați în dobândirea anumitor drepturi; primogenit. – Din fr. primogéniture. Vezi definitia »

TOPORÍȘCĂ, toporiști, s. f. Topor cu coadă scurtă (folosit altădată și ca armă de luptă). – Din bg. toporiška. Vezi definitia »

proboteáză s.f. (reg.) molitvă care se citește de preot mamei și copilului, la șase săptămâni după naștere. Vezi definitia »

BOÁMBĂ, boambe, s. f. 1. (Reg.) Bob¹ (1), boabă (2). 2. Obiect de formă sferică. – Et. nec. Vezi definitia »

garoáfă (garoáfe), s. f. – Plantă erbacee ornamentală, parfumată (Dianthus caryophyllus). – Mr. garoaflă. Ngr. γαράφαλον, din ngr. ϰαρυάφυλλον (REW 1727), în parte prin intermediul sb. garofo, garoful, garofan; cf. tc. karafil (› caramfil), it. garofano (ven. garofalo), fr. girofle, cuman. garanful (Kuun 92). După Daničič, III, 108, sb. provine din it. Vezi definitia »