UITÍT, -Ă, uitiți, -te, adj. (Reg.) Distrat, visător. Cf. uita. Vezi definitia »

PĂȚÍT², -Ă, pățiți, -te, adj. (Adesea substantivat) Care a trecut prin multe încercări în viață, care a văzut și a trăit multe; p. ext. cu experiență, încercat, experimentat. ◊ Expr. (A fi) Stan pățitul = (a fi) om cu experiență. – V. păți. Vezi definitia »

CASITERÍT s.n. Bioxid natural de staniu. [< fr. cassitérite, cf. gr. kassiteros – cositor]. Vezi definitia »

KAINÍT s.n. Mineral compus din sulfat de magneziu și clorură de potasiu. [Pron. ka-i-. / < fr. kaïnite]. Vezi definitia »

NEOGOÍT, -Ă, neogoiți, -te, adj. (Pop.) Nemângâiat.[Pr.: ne-o-] – Ne- + ogoit. Vezi definitia »