Definita cuvantului strangulare
STRANGULÁRE s.f. Acțiunea de a strangula și rezultatul ei; gâtuire; strangulație. ♦ Zonă de reducere a secțiunii unui lichid aflat într-o conductă. [< strangula].
Sursa: DN
Sursa: DN
Cuvinte ce rimeaza cu strangulare
AUTOFLAGELÁRE s.f. Acțiunea de a se autoflagela; autoflagelație. [< autoflagela]. Vezi definitia »
AUTOAPĂRÁRE s. f. Apărare prin mijloace proprii. – Din auto1- + apărare. Vezi definitia »
ȘTANȚÁRE, ștanțări, s. f. Acțiunea de a ștanța și rezultatul ei; ștănțuire. [Var.: stanțáre s. f.] – V. ștanța. Vezi definitia »
CARBONATÁRE s.f. (Chim.) Reacție chimică produsă cu participarea bioxidului de carbon din aer și a hidroxidului de calciu din varul nestins, din care rezultă carbonatul de calciu. [< carbonata, după fr. carbonatation]. Vezi definitia »
BRUSCÁRE s. f. Acțiunea de a brusca și rezultatul ei. – V. brusca. Vezi definitia »