SEPTÚPLU, -Ă adj. înșeptit, de șapte ori mai mare. (< fr. septuple, lat. septuplus) Vezi definitia »

CVINTÚPLU, -Ă I. adj. II. s. m. fiecare dintre gemenii născuți în număr de cinci. (< fr. quintuple, lat. quintuplex) Vezi definitia »

CVADRÚPLU, -Ă I. adj. 1. împătrit. 2. în număr de patru. II. s. m. cvadruplet. (< lat. quadruplex, fr. quadruple) Vezi definitia »

BICÍCLU s. n. velociped cu două roți inegale, prima fiind roata motoare. (< fr. bicycle) Vezi definitia »

MULTÍPLU, -Ă, multipli, -e, s. m. adj. 1. S. m. (Mat.) Număr întreg divizibil cu un număr întreg dat; produs rezultat din înmulțirea unui număr dat cu un număr întreg. 2. S. m. (Mat.) Fiecare dintre unitățile de măsură mai mari decât unitatea-tip, considerate în raport cu aceasta. 3. Adj. (La pl.) Care este în număr mai mare și de mai multe feluri; numeros, felurit. 4. Adj. (La sg.) Care are o structură complexă, care prezintă aspecte diverse; multilateral. – Din fr. multiple, lat. multiplus. Vezi definitia »