BÁRĂ, bare, s. f. 1. Drug de metal (care urmează să fie prelucrat). ♦ Bucată de lemn sau de metal, de lungime și grosime variabilă, având diferite întrebuințări. 2. Fiecare dintre cei trei stâlpi care delimitează poarta la unele jocuri sportive. ◊ Bară (fixă) = aparat de gimnastică format dintr-un sul de metal fixat pe doi stâlpi. 3. Barieră care desparte, la instanțele judecătorești, pe judecători de avocați și împricinați; p. ext. locul de unde se pledează în fața instanței. 4. Semn grafic în forma unei linii verticale sau orizontale, folosit ca element de separare în interiorul unui text; (Muz.) semn în formă de linie verticală, întrebuințat la separarea măsurilor pe portativ. 5. Ridicătură a fundului mării la gura unui fluviu, formată prin îngrămădirea nisipului sau a mâlului. 6. Valul care urcă de la gura unui fluviu spre amonte o dată cu fluxul, la mările cu maree importantă. – Fr. barre. Vezi definitia »

SUPERNÓVĂ s. f. novă de o strălucire extraordinară. (< fr. supernova) Vezi definitia »

MASCARÁDĂ s.f. 1. Mascare, deghizare; ceată de oameni mascați. 2. (Fig.) Înscenare, prefăcătorie. [< fr. mascarade, cf. it. mascherata]. Vezi definitia »

BLUZULÍȚĂ, bluzulițe, s. f. Diminutiv al lui bluză. Vezi definitia »

vânturătúră s. f., g.-d. art. vânturătúrii; pl. vânturătúri Vezi definitia »