șampánie (șampánii), s. f. – Vin spumant. Fr. champagne. Vezi definitia »

HEMOPROFILAXÍE s. f. injectare, în scop profilactic, de sânge uman matern sau patern presupus a conține anticorpi protectori față de boala cu care un copil a venit în contact, metodă practicată în trecut mai ales în rujeolă. (< fr. hémoprophylaxie) Vezi definitia »

EOZINOFILÍE s.f. (Biol.) 1. Afinitate a substanțelor protidice bazice pentru coloranți acizi. 2. Prezența excesivă a eozinofilelor în sânge. [Pron. e-o-, gen. -iei. / < fr. éosinophilie]. Vezi definitia »

copáie (-ắi), s.f. – Albie, troacă dintr-o singură bucată, făcută dintr-o jumătate de trunchi de copac scobit, ca o luntre. Are folosiri multiple, ca albie de spălat, covată de frămîntat, lighean sau leagăn, astfel încît ajunge echivalent al acestor cuvinte. – Mr. cupane, megl. cupană. Sl. (bg. kopanja, sl. kòpanja), din sl. kopati, kopajǫ „a goli” (Cihac, II, 72; Conev 64; DAR), cf. a scobi. Aceleiași rădăcini sl. îi aparțin copăi, vb. (a săpa; a prăși), cf. sb. kópati „a săpa”; copancă, s.f. (Maram., groapă făcută de căderea unui copac), din rut. kopanka „groapă”; copeneață, s.f. (cutie; piuliță de pisat), dintr-un cuvînt sl. neindentificat. Vezi definitia »

Bruxomaníe, bruxomanii, s.f. 1. Obicei de a scrîșni din dinți, fie ca urmare a unei malocluzii dentare, fie din cauza unei spasmofilii idiopatice constituționale. 2. Automatism masticator prin mișcări bruște, repetate, în cursul nopții; bricomanie, bruxism. – gr. „brykhein” a scrîșni din dinți, „mania” nebunie. Vezi definitia »