HIBRIDÁȚIE s.f. Hibridare. [Gen. -iei. / < fr. hybridation]. Vezi definitia »

ECOENCEFALOGRAFÍE, ecoencefalografii, s. f. (Med.) Metodă de investigare a integrității sistemului nervos central prin folosirea ultrasunetelor. [Pr.: -co-en-] – Din fr. écho-encéphalographie. Vezi definitia »

TARSOTOMÍE s.f. (Med.) 1. Secționare chirurgicală a articulației tarsului, fără rezecție osoasă. 2. Operație practicată în caz de entropion, constând în a rezeca o parte a cartilajului tarsian. [Gen. -iei. / < fr. tarsotomie, cf. gr. tarsos – talpă, tome – tăiere]. Vezi definitia »

LOHIOMETRÍE s.f. (Med.) Tulburare caracterizată prin absența lohiilor. [< fr. lochiométrie, cf. gr. locheo – a naște, metra – uter]. Vezi definitia »

(explicație simplificată): a parcurge o suprafață rînd cu rînd (fr. balayer = a mătura) Vezi definitia »