Definita cuvantului supinație
SUPINÁȚIE s.f. 1. Răsucire a mâinii cu podul palmei în sus. ♦ Răsucire a piciorului în raport cu gamba. 2. Decubit dorsal, cu capul răsturnat, brațele și picioarele întinse și odihnind pe pat, semn al unei mari slăbiri. [Gen. -iei. / < fr. supination, cf. lat. supinare – a răspunde].
Sursa: DN
Sursa: DN
Cuvinte ce rimeaza cu supinație
ELECTROLITEMÍE s. f. prezența electroliților în plasma sangvină. (< fr. électrolytémie) Vezi definitia »
URETERORAFÍE s. f. sutură a ureterului, pentru a stabili continuitatea canalului. (< fr. urétérorraphie) Vezi definitia »
EMANOTERAPÍE s. f. tratament cu emanații ale unor corpuri radioactive. (< fr. émanothérapie) Vezi definitia »
păuríe s.f. (reg.) 1. agricultură; plugărie. 2. (cu sens colectiv) țărănime; plugărime. Vezi definitia »
copíe (-íi), s. f. – 1. Abundență, belșug. – 2. Duplicat. Lat. copia (sec. XVIII), intrat și prin filiera rus. kopija (Cihac, II, 72; Sanzewitsch 201), cf. copie. Sensul 1 este vechi, propriu latinismului transilvănean. – Der. copia, vb. din fr. copier; copiator, adj. (care copiază); copier, s. n. (registru de copii), din germ. Kopier(buch); copist, s. m., din fr. copiste; copios, adj., din lat. copiosus (sec. XIX). Vezi definitia »