ORATORÍE s. f. arta de a întocmi și de a ține discursuri; elocvență, retorică. (< lat., it. oratoria) Vezi definitia »

PIROSTRÍE, pirostrii, s. f. 1. (Mai ales la pl.) Ustensilă de gospodărie făcută dintr-un cerc sau dintr-un triunghi de fier, sprijinit pe trei picioare, pe care se pun căldarea, ceaunul sau oala la foc; crăcană. 2. (Reg.; la pl.) Cunună care se pune pe capetele mirilor în timpul oficierii căsătoriei religioase; cununie. ◊ Expr. (Glumeț) A(-și) pune pirostriile (în sau pe cap) = a (se) căsători. [Var.: (înv. și reg.) pirostíe s. f.] – Din ngr. pirostiá, bg. pirostija. Vezi definitia »

PEPTONURÍE s. f. prezența peptonelor în urină. (< fr. peptonurie) Vezi definitia »

DECALCOMANÍE s.f. Transpunere a unor imagini colorate pe porțelan, hârtie etc.; metacromie. [< fr. décalcomanie]. Vezi definitia »

BILOGÍE s. f. malformație cardiacă congenitală caracterizată prin asocierea unei comunicări interventriculare cu o îngustare a aortei pulmonare. (< fr. bilogie) Vezi definitia »