BARETÓR s.n. (Tehn.) Rezistor neliniar care, introdus într-un circuit electric, menține practic constantă intensitatea curentului. [<engl. barretter]. Vezi definitia »

COMBINATÓR, -OÁRE, combinatori, -oare, adj., s. n. 1. Adj. Care combină, care determină o combinație. 2. S. n. Aparat care poate realiza combinații de asociație între mașini, aparate și instrumente electrice. – Din rus. kombinator, fr. combinateur. Vezi definitia »

DERIVATÓR, -OÁRE adj., s.m. (Procedeu, substanță) care produce o derivație (4) [în DN] [Cf. fr. dérivateur]. Vezi definitia »

acustica sălilor, calitatea audiției sunetelor* într-o încăpere (săli de concert* sau de spectacole, studio de radio* sau de televiziune), în raport cu utilizarea acesteia. Preocupările pentru o mai bună auduție în edificiile publice datează din antic. Vitruvius Pollio (sec. 1 î.Hr.), în De Architectura, dă reguli în acest scop și arată cum poate fi îmbunătățită a. Vezi definitia »

DECODIFICATÓR s. n. circuit, dispozitiv al unui calculator electronic care efectuează decodificarea; decoder. (< decodifica + -tor) Vezi definitia »