Definita cuvantului ștab
ȘTAB (1) ștaburi, s. n., (2, 3) ștabi, s. m. 1. S. n. (Înv.) Stat-major. 2. S. m. (Înv.) Ofițer care făcea parte dintr-un ștab (1); p. ext. ofițer superior. ◊ Ștab-ofițer = ofițer de stat-major. 3. S. m. (Fam.) Persoană de vază pe plan social; șef, conducător. – Din germ. Stab, rus. štab.
Sursa: DEX '98
Sursa: DEX '98
Cuvinte ce rimeaza cu ștab
TETRASILÁB, -Ă adj., s.n. Cvadrisilab. [< fr. tétrasyllabe]. Vezi definitia »
CHENAB, rîu în India și Pakistan, afl. dr. al rîului Sutlej; c. 1.100 km. Izv. din masivul muntos Himalaya. Regim musonic. Navigație. Mari sisteme de irigație (200 mii ha). Trece prin Multan. Vezi definitia »
ENEASILÁB adj., s. m. (vers) de nouă silabe. (< fr. ennéasyllabe) Vezi definitia »
REBÁB, rebaburi, s. n. Instrument muzical cu două coarde, asemănător viorii, folosit de algerieni, tunisieni și marocani. – Din fr. rébab. Vezi definitia »
BASARAB, Mircea (n. 1921, București), dirijor și compozitor român. Repertoriu simfonic clasic și contemporan. Prime audiții de muzică românească. Compoziții simfonice și de cameră („Rapsodie pentru orchestră”, „Variațiuni simfonice”). Vezi definitia »