ciohodár (ciohodári), s. m. – 1. În Turcia, servitor al Marelui Vizir sau al unui pașă. – 2. Camerier, slujbaș la curtea domnească avînd obligația să se îngrijească de îmbrăcăminte. – 3. Camerier, lacheu, servitor. Tc. çohadar (Șeineanu, II, 130). – Der. baș-ciohodar sau ciohodar-aga, s. m. (camerierul principal al sultanului); ciohădărit, s. n. (contribuție de un leu pe an pe care o plăteau toți pantofarii; era renta camerierului principal al Domnului). Vezi definitia »

NIVOGLACIÁR, -Ă, nivoglaciári, -e, adj. (Despre regimul cursurilor de apă) alimentat de zăpezi și de ghețari. (< fr. nivo-glaciaire) Vezi definitia »

VEHICULÁR, -Ă adj. referitor la vehicule. ♦ limbă ~ă = limbă care servește comunicării între popoare cu limbi materne diferite, pe un anumit teritoriu. (< fr. véhiculaire) Vezi definitia »

nichitar, nichitari s. m. (deț.) păduche. Vezi definitia »

ȚÂNȚÁR², țânțari, s. m. (La pl.) Nume dat populației aromâne din Macedonia de populația slavă localnică; (și la sg.) persoană care face parte din această populație. – Et. nec. Vezi definitia »