AMĂNÚNT¹, amănunte, s. n. Element secundar, neesențial al unui obiect, al unui fenomen sau al unui eveniment. ◊ Loc. adj. și adv. Cu amănuntul = cu bucata, în detaliu. Comerț cu amănuntul. ◊ Loc. adv. (Cu) de-amănuntul sau până în cele mai mici amănunte sau în amănunt ori în toate amănuntele = până în cele mai mici detalii; minuțios. [Var.: (reg.) amărúnt s. n.] – Din a³ + mănunt „mărunt”. Vezi definitia »

MĂNÚNT, -Ă, adj. v. mărunt. Vezi definitia »

SEMITIZÁNT, -Ă s. m. f. semitist. (< fr. sémitisant) Vezi definitia »

STROFÁNT, strofanți, s. m. Nume dat mai multor specii de plante tropicale din ale căror semințe se extrage strofantina (Strophanthus). – Din fr. strophante. Vezi definitia »

ASPIRÁNT, -Ă, aspiranți, -te, s. m. și f. Persoană care aspiră la ceva, care dorește să obțină ceva. ♦ Persoană care, după trecerea examenului de stat, se pregătește pentru titlul superior de „candidat în științe”. – Fr. aspirant (rus. aspirant). Vezi definitia »