IMPLÁNT s. n. organ, țesut, aparat, medicament implantat. (< fr. implant) Vezi definitia »

ALINIAMÉNT s. n. 1. linie dreaptă de teren determinată pe puncte caracteristice. 2. porțiune dreaptă din traseul unei căi de comunicație cuprinsă între două curbe consecutive. (după fr. alignement) Vezi definitia »

LARMOAIÁNT, -Ă adj. care produce lacrimi; plângăreț. (< fr. larmoyant) Vezi definitia »

avînt (avînturi), s. n. – Pornire, elan, însuflețire. Din vînt, cu prep. adv. a-. Dacă această ipoteză nu este greșită, avînt trebuie să fi fost la început înțeles ca adv. (această valoare nu apare în niciun text cunoscut, dar este cert că acest cuvînt nu apare în texte anterioare sec. XIX, și nici în dialecte). Construcția ar fi identică, deci, cu acasă, afund, aminte etc; expresia a da avînt poate fi foarte bine interpretată a da a vînt. Apoi, cuvîntul fiind simțit ca un s., s-a putut deriva de la el vb. avînta, formație probabil artificială și modernă, motivată de paralelismul fr. élan-élancer, germ. Schwung-schwingen. După DAR, avînt este formație postverbală de la avînta, și acesta este o compunere internă, pe baza lui vînt. Der. avînta, vb. (a împinge, a lansa, a arunca). Vezi definitia »

SUBAGÉNT s.m. Persoană sau întreprindere care lucrează pe contul și în numele unui agent mandatar. [După fr. sous-agent]. Vezi definitia »