Definita cuvantului transcendentalism
TRANSCENDENTALÍSM s.n. 1. Doctrină filozofică idealistă, întemeiată de Kant, care se bazează pe ideea că formele apriorice ale conștiinței ar preceda experiența și ar constitui condițiile existenței ei. 2. Școală filozofică americană, inițiată de R. W. Emerson (1836) și caracterizată printr-un misticism panteist, care critică de pe poziții romantice capitalismul, propunând rezolvarea problemelor sociale prin autoperfecționarea morală. [Cf. fr. transcendantalisme].
Sursa: DN
Sursa: DN
Cuvinte ce rimeaza cu transcendentalism
Mecanism de ridicat cu ax orizontal, montat la bordul navelor si autospecialelor. Vezi definitia »
s.m. Tânăr neînsurat; fecior, june. ♢ Flecău (Mold) Vezi definitia »
GIGANTÍSM s.n. Anomalie constând în creșterea exagerată a întregului corp; (p. ext.) creștere exagerată, în general. [< fr. gigantisme]. Vezi definitia »
BONJURÍSM s. n. atitudine, concepție de bonjurist. (< bonjur + -ism) Vezi definitia »
ENDOMORFÍSM s.n. (Geol.) 1. Totalitatea schimbărilor pe care le suferă o magmă la contactul cu unele roci pe care le asimilează. 2. (Mat.) Homomorfism de la o mulțime cu o structură dată de ea însăși. [< fr. endomorphisme, cf. gr. endon – înăuntru, morphe – formă]. Vezi definitia »