PITAGORÍSM s.n. Curent filozofic idealist din Grecia antică, întemeiat de Pitagora, care susține că esența tuturor lucrurilor sunt numerele, simbolurile, că întregul univers constituie o armonie de numere. [Cf. fr. pythagorisme < Pitagora – filozof și matematician grec din antichitate]. Vezi definitia »

NEOTOMÍSM s. n. Curent filozofic contemporan care reînvie sistemul scolastic al lui Toma d' Aquino, având ca scop concilierea științei cu religia. [Pr.: ne-o-] – Din fr. néo-thomisme. Vezi definitia »

HOMOMORFÍSM s.n. (Mat.) Corespondență univocă într-un singur sens între două mulțimi cu aceeași structură; automorfism. [Var. omomorfism s.n. / < fr. homomorphisme]. Vezi definitia »

PRIAPÍSM s. n. stare de erecție prelungită, dureroasă, a membrului viril, neînsoțită de voluptate sau de ejaculație. (< fr. priapisme) Vezi definitia »

PSEUDOHERMAFRODITÍSM s. n. Anomalie în care caracterele sexuale aparente sunt opuse sexului respectiv; androginie (2). [Pr.: pse-u-] – Cf. fr. pseudo-hermaphrodisme. Vezi definitia »