Definita cuvantului transcendentalism
TRANSCENDENTALÍSM s.n. 1. Doctrină filozofică idealistă, întemeiată de Kant, care se bazează pe ideea că formele apriorice ale conștiinței ar preceda experiența și ar constitui condițiile existenței ei. 2. Școală filozofică americană, inițiată de R. W. Emerson (1836) și caracterizată printr-un misticism panteist, care critică de pe poziții romantice capitalismul, propunând rezolvarea problemelor sociale prin autoperfecționarea morală. [Cf. fr. transcendantalisme].
Sursa: DN
Sursa: DN
Cuvinte ce rimeaza cu transcendentalism
GEROMORFÍSM s.n. (Med.) Proces de îmbătrânire morfologică. [< fr. géromorphisme, cf. gr. geron – bătrân, morphe – formă]. Vezi definitia »
KANTÍSM s.n. Kantianism. ♦ Tendință de a se inspira din doctrina lui Kant. [Cf. fr. kantisme, it. kantismo < Kant – unul dintre întemeietorii idealismului clasic german]. Vezi definitia »
TOLERANTÍSM s. n. Atitudine de indulgență, de toleranță (religioasă). – Din fr. tolérantisme. Vezi definitia »
METAFORÍSM, metaforisme, s. n. (Rar) Mod de exprimare în care se folosesc frecvent metaforele. – Din metaforă + suf. -ism. Vezi definitia »
AZEOTROPÍSM s. n. Proprietate a unui amestec lichid de a fi format din componenți care fierb toți la aceeași temperatură, dând vapori cu aceeași compoziție ca a amestecului lichid din care provin; azeotropie. [Pr.: -ze-o-] – Din fr. azéotropisme. Vezi definitia »