Definita cuvantului trib
TRIB s.n. 1. Formă de organizare a societății primitive, constând dintr-o grupare de mai multe ginți sau de familii reunite între ele prin legături de înrudire, care trăiau pe un teritoriu propriu, aveau o limbă și credințe comune și erau supuse autorității unui șef (ales din mijlocul lor). 2. (La unele popoare din antichitate) Seminție, gintă, neam. ♦ Populația fiecărui district în Roma antică. 3. (Biol.) Subdiviziune a familiei, cuprinzând genuri înrudite. [< lat. tribus, cf. fr., it. tribu].
Sursa: DN
Sursa: DN
Cuvinte ce rimeaza cu trib
SAHIB SA-ÍB/ s. m. (în limbajul colonial britanic) stăpân, domn; (p. ext.) om alb. (< engl. sahib) Vezi definitia »
HRIB, hribi, s. m. Ciupercă comestibilă, cu pălăria de culoare brună-gălbuie și cu piciorul alb, gros; mânătarcă (Boletus edulis). – Din ucr. hryb. Vezi definitia »
jib (jíbă), adj. – (Trans. de Nord) Puternic, voinic, robust. Origine necunoscută. După DAR, din mag. zsib „actor comic”; după Drăganu, Dacor., IX, 209, din rut., rus. živ „viu”. Ambele soluții par improbabile și dificile din punct de vedere fonetic. Ar putea fi mai curînd o alterare, deși dificil de explicat, a lui jid, cu sensul de „gigant”. Vezi definitia »
SUBTRÍB s. n. (biol.) categorie sistematică inferioară tribului. (< engl. subtribe, lat. subtribus) Vezi definitia »
BAZIOTRÍB s.n. (Med.) Instrument obstetrical, folosit în baziotripsie. [Pron. -zi-o-. / < fr. basiotribe]. Vezi definitia »