SEISMOGRÁFIC, -Ă, seismografici, -ce, adj. Privitor la seismografie, care aparține seismografiei. [Pr.: se-is-] – Din fr. séismographique. Vezi definitia »

HÁRNIC, -Ă, harnici, -ce, adj. Care muncește mult și cu râvnă, care lucrează iute și cu spor; vrednic, muncitor, activ, sârguincios, sârguitor. ♦ (Pop.) Capabil, destoinic. – Din sl. *harĩnŭ. Vezi definitia »

TÉMNIC, temnicuri, s. n. (Reg.) 1. Adăpost în pământ, în care se țin stupii iarna. 2. Adăpost săpat în pământ pentru ocrotirea ostașilor (în timp de război). 3. (Înv.) Închisoare. – Din ucr. temnyk. Vezi definitia »

ELECTROSTÁTIC, -Ă adj. Care privește electricitatea statică. ♦ (Despre instrumente de măsurat) Bazat pe interacțiunea dintre două conductoare supuse unei diferențe de potențial. [Cf. fr. électrostatique]. Vezi definitia »

CÁSNIC, -Ă, casnici, -ce, adj., s. m. și f. I. Adj. 1. Care ține de casă¹, de gospodărie. ◊ Industrie casnică = activitate industrială neevoluată, desfășurată în mod auxiliar în gospodărie cu unelte relativ simple, care are ca obiect obținerea unor produse destinate, de obicei, nevoilor proprii. 2. Care își petrece timpul liber acasă, în familie. II. 1. S. f. Femeie care se ocupă numai cu gospodăria; gospodină. 2. S. m. (Rar) Căsean. – Casă¹ + suf. -nic. Vezi definitia »