Definita cuvantului verdeață
VERDEÁȚĂ, (2) verdețuri, s. f. 1. Culoarea verde a vegetației. ♦ (Concr.) Mulțime de frunze, de ramuri, de ierburi verzi. 2. (La sg.) Frunze de pătrunjel, de mărar, de leuștean etc., folosite în alimentație; (la pl.) zarzavaturi, legume (proaspete). 3. Compus: (Bot.) verdeața-zidurilor = nume dat unor specii de alge verzi care cresc pe stânci, pe ziduri umede, pe scoarța arborilor. – Verde + suf. -eață.
Sursa: DEX '98
Sursa: DEX '98
Cuvinte ce rimeaza cu verdeață
APTERIGÓTĂ, apterigote, s. f. (La pl.) Subclasă de insecte lipsite de aripi; (și la sg.) insectă din această subclasă. – Din fr. aptérygotes. Vezi definitia »
BOBOTEÁZĂ s. f. Sărbătoarea botezului lui Iisus Hristos (6 ianuarie). ◊ Gerul bobotezei = ger mare. – Din apă + botează. Vezi definitia »
guralivă, guralive adj. f. (glum. – d. femei) care practică sexul oral. Vezi definitia »
MIÉRLĂ, mierle, s. f. Pasăre cântătoare de pădure, cu cioc galben și cu pene negre (Turdus merula). ◊ Mierlă sură (sau gulerată) = pasăre migratoare cu pene de culoare brună, cu un guler de pene albe în jurul gâtului (Turdus torquatus). Mierlă de pârâu = pescărel. – Lat. mer(u)la. Vezi definitia »
pícă3, píce, s.f. 1. (înv.) lance. 2. (reg.) unealtă cu care se cojesc copacii tăiați. Vezi definitia »