ciocârlíe, ciocârlíi, s.f. (reg.) 1. (la plută) nuia cu laț de frânghie la un cap, cu care plutașii opresc pluta, agățând-o de cârmă; iapă, tenchi. 2. cui gros de lemn folosit la plug. 3. butaș de viță de vie. Vezi definitia »

FOTOCOLPOSCOPÍE s. f. colposcopie cu înregistrarea fotografică a imaginilor. (< foto¹- + colposcopie) Vezi definitia »

PATOGENÍE s.f. Ramură a medicinii care studiază mecanismul de apariție și dezvoltare a unei boli; patogeneză. [Gen. -iei. / < fr. pathogénie, cf. fr. pathos – boală, gennan – a naște]. Vezi definitia »

SUPRAOXIGENÁȚIE s. f. supraoxigenare. (după fr. suroxygénation) Vezi definitia »

CRIOGENÍE s. f. 1. tehnica producerii temperaturilor foarte joase. 2. metoda îmbălsămării prin înghețare. (< fr. cryogénie) Vezi definitia »