LATINÍSM, (1) latinisme, s. n. 1. Cuvânt, formă sau construcție sintactică împrumutate (fără necesitate) din limba latină (și neasimilate încă în limba care a făcut împrumutul). 2. Curent apărut în lingvistica și în filologia românească din sec. XIX, care, pentru a demonstra caracterul latin al limbii române, a încercat să elimine din ea cuvintele de alte origini și să modifice astfel forma celor latine, încât să le apropie cât mai mult de forma originară; a contribuit la generalizarea scrierii cu caractere latine și a adus noi argumente în sprijinul originii latine a limbii române. – Din fr. latinisme. Cf. latin. Vezi definitia »

NEOREALÍSM s.n. 1. Curent filozofic contemporan care consideră că ontologia are o autonomie absolută față de gnoseologie, obiectul cunoașterii constituind o „realitate” independentă de subiectul cunoscător și de procesul cunoașterii. 2. Curent în literatura, artele plastice și cinematografia italiană contemporană, care se manifestă printr-o tendință de apropiere de faptul real, de viața cotidiană a oamenilor, prezentând, alături de personaje și fenomene tipice, fapte brute, mărunte, nesemnificative. [Cf. fr. néo-réalisme, it. neorealismo]. Vezi definitia »

PARTICULARÍSM² s.n. (Liv.) Caracter intim, specific al cuiva sau a ceva. [Cf. it. particolarismo]. Vezi definitia »

DRUIDÍSM s. n. religia druizilor, care propovăduia credința în nemurirea sufletului și în metempsihoză, susținând că oamenii descind din zeul morții și că lumea va sfârși prin foc și apă. (< fr. druidisme) Vezi definitia »

ANTIIMPERIALÍSM s. n. mișcare socială împotriva politicii imperialiste de forță și dictat, a tuturor formelor de exploatare și dominație a popoarelor. (< fr. anti-impérialisme) Vezi definitia »