DEFERLÁRE s.f. Acțiunea de a deferla și rezultatul ei. ♦ Cădere a crestelor de val înainte ca urmare a faptului că valul întâlnește un obstacol; deferlaj. [< deferla, după fr. déferlement]. Vezi definitia »

năstăvíre, năstăvíri, s.f. (înv.) îndrumare, povățuire; instruire. Vezi definitia »

MIȘUNÁRE, mișunări, s. f. (Rar) Faptul de a mișuna; aglomerație, mișcare, forfoteală, mișuială, mișuneală, – V. mișuna. Vezi definitia »

CLAMÁRE s.f. Acțiunea de a clama. [< clama]. Vezi definitia »

ÎNDRUGÁRE, îndrugări, s. f. Acțiunea de a îndruga și rezultatul ei. – V. îndruga. Vezi definitia »