BOGHÍU s. n. dispozitiv la osiile vehiculelor de cale ferată, la înscrierea în curbă a locomotivelor și a vagoanelor. (< fr., engl. bogie) Vezi definitia »

BĂRNUȚIU, Simion (1808-1864, n. Bocșa, jud. Sălaj), om politic și gînditor român. Fruntaș al Revoluției de la 1848-1849 din Transilvania; vicepreședinte al Adunării Naționale de la Blaj din 3-5/15-17 mai 1848, unde a rostit un discurs celebru, în care cerea egalitatea în drepturi a românilor cu celelalte naționalități. După înfrîngerea Revoluției a emigrat în Moldova (1851), unde a activat ca profesor de filozofie și drept public al Univ. din Iași. A sprijinit domnia lui Al. I. Cuza și politica de reforme a acestuia („Dreptul public al românilor”). A introdus predarea în limba română a filozofiei, în Transilvania. A promovat kantianismul, fapt care a favorizat deschiderea gîndirii filozofice românești către știință și atitudine critică („Psihologia empirică și logica”, „Metafizica”). Vezi definitia »

șalvaragíu, șalvaragíi, s.m. (înv.) 1. persoană care confecționa sau vindea șalvari. 2. persoană care purta șalvari. 3. (ir.) turc. Vezi definitia »

spargániu s.m. sg. (înv.) șovar (papură, trestie, rogoz etc.). Vezi definitia »

SCORȚIȘORÍU, -ÍE, scorțișorii, adj. (Rar) De culoarea scorțișoarei. – Scorțișoară + suf. -iu. Vezi definitia »