MEGATÉRIU, megaterii, s. m. Mamifer fosil uriaș, erbivor, din epoca cuaternară, asemănător cu leneșul (Megatherium). – Din lat. megatherium, germ. Megatherium, fr. mégathérium. Vezi definitia »

pirpilíu s.n. (reg.) haină bărbătească. Vezi definitia »

EFLÚVIU s.n. 1. Emanație a unor corpuri; emanație electrică, magnetică. 2. (Fig.) Curent, flux. 3. Defect sub forma unor linii subțiri în evantai care apare pe o peliculă cinematografică la developare datorită unei derulări prea rapide, când pelicula se încarcă electric. [Pron. -viu. / cf. it. effluvio, lat. effluvium]. Vezi definitia »

probagíu, probagíi, s.m. (înv.) persoană specializată în efectuarea unor probe de laborator. Vezi definitia »

MEITNERIU s. n. Element chimic, radioactiv, cu numărul atomic 109, produs în mod artificial. [Pr.: maitnériu – Sb.: Mt] (cf. engl. meitnerium < n. pr. Lise Meitner; 1992) [MW] Vezi definitia »