mânietór, -oáre, adj. (înv.) răzvrătit. Vezi definitia »

PRIMITÓR, -OÁRE, primitori, -oare, adj. 1. Care primește cu plăcere, cu căldură oaspeți; ospitalier. ♦ Care atrage, îmbie, place (prin aspect). Ținut primitor. 2. (Rar) Care primește, care acceptă; receptiv. – Primi + suf. -tor. Vezi definitia »

ANAMORFOZATÓR s.n. Obiectiv folosit pentru anamorfozare. [Cf. fr. anamorphosateur]. Vezi definitia »

smícor s.n. (reg.) vârf al arborelui. Vezi definitia »

TRECĂTÓR, -OÁRE, trecători, -oare, adj., subst. I. Adj. 1. Care trece repede, care nu durează mult; temporar. 2. Care trece printr-un loc fără a se opri multă vreme, care este în trecere pe undeva. II. S. m. și f. Pieton. ♦ Drumeț, călător. III. S. f. 1. Drum îngust de trecere printre doi munți sau printre două înălțimi; pas. 2. P. gener. Loc de trecere. – Trece + suf. -ător. Vezi definitia »