Definita cuvantului ocărâtor
OCĂRÂTÓR, -OÁRE, ocărâtori, -oare, adj. (Înv.) Care jignește, insultă, ofensează. – Ocărî + suf. -tor.

Sursa: DEX '98
Cuvinte ce rimeaza cu ocărâtor
SPECTATÓR, -OÁRE, spectatori, -oare, s. m. și f. Persoană care asistă la un spectacol artistic sau la o competiție sportivă. ♦ Persoană martoră la o întâmplare, la un eveniment. – Fr. spectateur (lat. lit. spectator). Vezi definitia »
HALÓR s. m. muncitor care lucrează la halajul navelor. (< fr. haleur) Vezi definitia »
BRIZÓR s. n. cilindru cu garnitură de sârmă de ferăstrău, adaptat la toba mare a cardelor din filatură, servind pentru destrămarea ghemotoacelor. (< fr. briseur) Vezi definitia »
ȘÓGOR, șogori, s. m. (Reg.) Cumnat; p. gener. rudă prin alianță. – Din magh. sógor. Vezi definitia »
EXPIATÓR, -OÁRE adj. care poate șterge, ispăși o greșeală. (< fr. expiatoire, lat. expiatorius) Vezi definitia »
Căutați cuvinte ce încep cu litera: A Ă Â B C D E F G H I Î J K L M N O P Q R S Ș T Ț U V W X Y Z