Definita cuvantului ocărî
OCĂRÎ́, ocărăsc, vb. IV. Tranz. 1. (Pop.) A mustra, a certa, a dojeni. 2. (Înv. și pop.) A vorbi de rău, a defăima, a denigra. [Var.: (înv. și pop.) ocărí vb. IV] – Din sl. ocarjati.
Sursa: DEX '98
Sursa: DEX '98
Cuvinte ce rimeaza cu ocărî
odorî, odorắsc, vb. (reg.) a termina o muncă agricolă, în special aratul. Vezi definitia »
Î s. m. invar. A douăsprezecea literă a alfabetului limbii române; sunet notat cu această literă (vocală închisă (8), nerotunjită (2), din seria medială). Vezi definitia »
î2 (sunet) s. m., pl. î Vezi definitia »
SCOBORÎ́, scobór, vb. IV. (Pop.) 1. Intranz., refl. și tranz. A (se) da jos dintr-un loc ridicat sau dintr-un vehicul; a coborî (1). ♦ A se deplasa, a merge în jos pe un loc înclinat. ♦ Intranz. A zbura spre pământ, în jos. ♦ Intranz. (Despre soare, lună) A apune. 2. Tranz. A schimba înălțimea glasului pentru a trece la un registru mai profund; a vorbi, a cânta cu glas scăzut; a coborî (4). 3. Refl. Fig. A se înjosi, a se degrada, a se coborî (6). – Pref. s- + coborî. Vezi definitia »
zăpor'î (a se ~) (pop.) vb. refl., ind. prez. 3 sg. se zăporắște, imperf. 3 sg. se zăporá, perf. s. 3 sg. se zăpor'î; conj. prez. 3 să se zăporáscă; ger. zăpor'ându-se Vezi definitia »