PLÁTNIC, -Ă, platnici, -ce, adj., s. m. și f. (Persoană) care plătește, care trebuie să plătească; plătitor. ◊ Expr. Bun (sau rău) platnic = persoană care își îndeplinește bine (sau rău) obligațiile bănești, care plătește ușor și la timp (sau greu și cu întârziere). – Plată + suf. -nic. Vezi definitia »

ANATOMOPATOLÓGIC, -Ă, anatomopatologici, -ce, adj. Care se referă la modificările patologice de structură ale organismului. – Din fr. anatomo-pathologique. Vezi definitia »

ștráftic s.n. (reg.) menghină. Vezi definitia »

HIPOSULFÚRIC adj.m. Acid hiposulfuric = acid oxigenat al sulfului. [< fr. hyposulfurique]. Vezi definitia »

FÁLIC, -Ă adj. Referitor la cultul falusului. [< fr. phallique]. Vezi definitia »