zvecuí (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. zvecuiásc, imperf. 3 sg. zvecuiá; conj. prez. 3 să zvecuiáscă Vezi definitia »

NĂPRÚI, -IE, năprui, adj., s. m. și f. (Reg.) (Om) prost, idiot. – Et. nec. Vezi definitia »

OBLĂDUÍ, oblăduiesc, vb. IV. (Înv. și pop.) 1. Tranz. și refl. A (se) conduce, a (se) administra, a (se) guverna. ♦ Intranz. A domni. 2. Tranz. A proteja, a ocroti, a apăra. – Din sl. obladovati. Vezi definitia »

suí (-i, -ít), vb. – 1. A urca, a escalada. – 2. A ridica a înălța. – 3. (Refl.) A se ridica, a se urca, a se instala într-un loc mai ridicat. – Megl. sui(ri.) Lat. sŭbĭre (Cipariu, Gram., 368; Cihac, I, 270; Pușcariu 1687; Candrea-Dens., 811; REW 8364), cf. sp. subir. – Der. suiș, s. n. (urcare, coastă); suit, s. n. (urcuș, acțiunea de a sui); suitor, adj. (ascendent). Vezi definitia »

pănuí, pănuiésc, vb. IV (reg.; despre lemne) a ciopli, a modela în formă de pană. Vezi definitia »