Definita cuvantului șucar
ȘUCÁR, -Ă, șucari, -e, adj., subst. (Arg.) 1. Adj. (Despre oameni) Frumos, bine. 2. S. n. (În forma șucăr) Gălăgie, scandal; supărare. 3. S. m. (În forma șucăr) Hoț. [Var.: șúcăr s. n., s. m.] – Din țig. șukar. – Pentru sensul 3., cf. și germ. Schacher.
Sursa: DEX '98
Sursa: DEX '98
Cuvinte ce rimeaza cu șucar
zătonár (reg.) s. m., pl. zătonári Vezi definitia »
BRUMÁR s. m. (Pop.) Noiembrie. – Din brumă1 + suf. -ar. Vezi definitia »
MERCENÁR s.m. 1. Militar angajat cu plată într-o armată străină; lefegiu. 2. (Fig.) Persoană care pentru bani, se pune în serviciul oricui, luptând pentru interese de orice natură. // adj. Care aparține mercenarilor; format din mercenari. ♦ Care acționează plătit. [Cf. fr. mercenaire, lat. mercenarius < merces – salariu]. Vezi definitia »
BARBÁR, -Ă s. m. f. 1. nume dat de greci și romani oricărui individ care aparținea unei populații străine. 2. (pl.) nume dat în trecut popoarelor migratoare care au invadat Europa la începutul evului mediu; (sg.) individ aparținând unui asemenea popor. 3. (fig.; și adj.) om crud, sălbatic, necivilizat; grosolan. ◊ (adv.) în mod crud, sălbatic. (< fr. barbare, lat. barbarus) Vezi definitia »
ANTIPARAZITÁR, -Ă adj., s.n. (Substanță) care se întrebuințează pentru combaterea paraziților animali sau vegetali. [Cf. fr. antiparasitaire]. Vezi definitia »