DECLAMATÓRIU, -IE adj. v. declamator. Vezi definitia »

POTPURÍU, potpuriuri, s. n. Suită muzicală formată din fragmente cu caracter asemănător din opere, operete etc. sau din mai multe melodii ori cântece, grupate fără o legătură strânsă între ele. ♦ Fig. Amestecătură, vălmășag. [Var.: potpurí s. n.] – Din fr. pot-pourri. Vezi definitia »

șoríu s.n. (reg.) iarbă de vite; otavă. Vezi definitia »

infortúniu (-ii), s. n. – Nenorocire, nefericire. It. infortunio. Împrumut literar din poezia romantică (Nicoleanu), înv. Vezi definitia »

INTERSTÁDIU s. n. interstadial (II). (< fr. interstade) Vezi definitia »