Definita cuvantului comandament
COMANDAMÉNT s. n. 1. organ de comandă (într-o mare unitate militară etc.). 2. (fig.) sentință, precept, normă, regulă. 3. (jur.) act prin care creditorul, prin mijlocirea unui agent judecătoresc, începe executarea imobiliară, somând pe debitor să plătească datoria. (
Sursa: MDN
Sursa: MDN
Cuvinte ce rimeaza cu comandament
-ÁNT2, -ÁNȚĂ/-ÉNT, -ÉNȚĂ suf. „agent”, „ocupație”, „calitate”. (< fr. -ant, -ance, -ent, -ence) Vezi definitia »
ITALIENIZÁNT, -Ă adj. care urmărește italienizarea limbii. (< fr. italianisant) Vezi definitia »
REGÉNT, -Ă I. s. m. f. (cel) care guvernează cu titlu provizoriu un stat monarhic, ținând locul regelui în timpul unei regențe (1). II. adj. (despre propoziții; și s.f.) căreia i se subordonează una sau mai multe propoziții; supraordonată. ◊ (despre părți ale propoziției supraordonate) de care depinde o subordonată. (< fr. régent, lat. regens, germ. Regent) Vezi definitia »
SUPERCIMÉNT s.n. Ciment care se întărește foarte repede după ce se amestecă cu apa. [Cf. fr. superciment]. Vezi definitia »
PLASTICIZÁNT, -Ă, plasticizanți, -te, adj. Care plasticizează (2). – Plasticiza + suf. -ant. Vezi definitia »