OROGENÉZĂ, orogeneze, s. f. Ansamblu de procese tectonice care se produc în zonele mobile ale scoarței terestre și care au drept rezultat formarea unui lanț muntos cutat; orogenie (1). – Din fr. orogénèse. Vezi definitia »

YOGHÍNĂ, yoghíne, s.f. Adeptă a filozofiei yoga; p. ext. Persoană de sex feminin care practică exerciții yoga. (din yoghin) Vezi definitia »

TEMNICIOÁRĂ, temnicioare, s. f. Diminutiv al lui temniță. – Temniță + suf. -ioară. Vezi definitia »

OUABAÍNĂ s.f. (Med.) Glicozit extras dintr-o specie de strofant, folosit ca tonic cardiac. [Pron. o-ua-ba-i-. / < fr. ouabaïne < cuv. somalez]. Vezi definitia »

RENDZÍNĂ s. f. sol calcaros, format într-un climat umed, sub o vegetație ierboasă. (< fr. rendzine) Vezi definitia »