AUTORADIOCASETOFON s. n. radiocasetofon fixat pe bordul unui automobil. (< auto² + radiocasetofon) Vezi definitia »

SON s.n. Sunet, ton. [Pl. -nuri. / cf. fr. son, lat. sonus]. Vezi definitia »

IONOFÓN s.n. (Fiz.) Difuzor care transformă direct energia electromagnetică în unde sonore. [< fr. ionophone]. Vezi definitia »

DECATRÓN s.n. (Fiz.) Tub cu descărcări electrice în gaz cu catod rece folosit ca dispozitiv de numărare și înregistrare în telecomunicații. [< fr. décatron]. Vezi definitia »

BOMBARDÓN, bombardoane, s. n. Contrabas de suflat, de alamă, în forma unei mari trompete cu piston. – Din fr. bombardon. Vezi definitia »