IDIOȚÉNIE, idioțenii, s. f. 1. Lipsă totală de inteligență; p. ext. atitudine, faptă sau vorbă prostească; neghiobie, nerozie, tâmpenie, idioție (2). 2. Idioție (1). [Pr.: -di-o-] – idiot + suf. -enie. Vezi definitia »

FITOTERATOLOGÍE s. f. studiu al malformațiilor vegetale. (< fr. phytotératologie) Vezi definitia »

ASTROSCOPÍE s. f. examinare a bolții cerești. (< germ. Astroskopie) Vezi definitia »

CONDILOTOMÍE s. f. incizie a unui condil. (< fr. condylotomie) Vezi definitia »

GÁBIE s.f. Platformă cu balustradă așezată la capătul de sus al catargului unei nave pentru a permite observarea orizontului și (la corăbiile cu pânze) manevrarea pânzelor. [Gen. -iei. / < it. gabbia, cf. fr. gabie]. Vezi definitia »