CRACOVIÁNĂ, cracoviene, s. f. Cracoviac. [Pr.: – vi-a-] – Din fr. cracovienne. Vezi definitia »

ardénță s.f. 1. Ardoare. 2. (mar.) Tendință a unei nave de a veni cu prora în vânt. (< fr. ardence, it. ardenza) Vezi definitia »

TENȚÓNĂ s.f. (Lit.) Dialog în poezia medievală, în care interlocutorii discutau în contradictoriu sau își aruncau invective. [Var. tensonă s.f. / < it. tenzone, fr. tenson]. Vezi definitia »

CODÍȚĂ, codițe, s. f. 1. Diminutiv al lui coadă. ♦ Semn grafic care intră în alcătuirea unor litere. 2. Fig. Om lipsit de caracter și personalitate, care servește ca unealtă a cuiva; codoș (2). 3. (În legătură cu o știre, un zvon) Adaos, înfloritură, exagerare. – Coadă + suf. -iță. Vezi definitia »

aspirină. Vezi definitia »