ANURÍE s. f. încetare patologică a secreției urinare. (< fr. anurie) Vezi definitia »

TIMECTOMÍE s.f. (Med.) Extirpare, parțială sau totală, a timusului. [Gen. -iei. / < fr. thymectomie, cf. gr. thymos – timus, ektome – excizie]. Vezi definitia »

TERMINÁȚIE s. f. 1. partea terminală a unui lucru. 2. (lingv.) sunet care se află la sfârșitul unui cuvânt. ◊ (rar) desinență. 3. (muz.) concluzie melodică. (< lat. terminatio) Vezi definitia »

MICROCEFALÍE s.f. Dezvoltare insuficientă a craniului și a creierului, care are ca urmare idioția; nanocefalie. [Gen. -iei. / < fr. microcéphalie]. Vezi definitia »

LICHEFÁCȚIE s. f. lichefiere. (< fr. liquéfaction) Vezi definitia »