LEDEBURÍTĂ s. f. constituent structural al fontelor, un amestec mecanic de cementită și perlită. (< germ. Ledeburit) Vezi definitia »

CHERATOPROTÉZĂ s. f. înlocuire a centrului unei cornee opace cu un material sintetic transparent. (< fr. kératoprothèse) Vezi definitia »

fáră s. f. – Castă, rasă. – Mr. fară. Ngr. φαρα, cf. alb. farë (Meyer 100; Philippide, II, 641), bg. fara (Berneker 279). Pare să provină din longob. fara (Pușcariu, Dacor., VII, 293; Giuglea, Dacor., II, 396; DAR), și a fost citat ca element v. germ. în rom., nejustificat, se pare, întrucît este vorba de un cuvînt împrumutat dintr-un idiom balcanic, în epocă recentă. În același timp, este cuvînt incert, întrebuințat de patru ori de Petru Maior, care folosește adesea cuvinte mr. (și acesta pare a fi cazul lui fară) și o dată într-un text popular din Hațeg, în care este posibil să fie o pătrundere a mr. După Mladenov 660, cuvîntul ar fi de origine tc. Vezi definitia »

podílă, podíle, și podíli, s.f. (reg.) 1. podea. 2. locul pe unde ies oile din strungă. Vezi definitia »

NÁFTĂ s.f. (Chim.) Corp solid rezultat din amestecul diferitelor hidrocarburi. [< fr. naphte, cf. gr. naphtha – bitum]. Vezi definitia »