ILÓT, iloți, s. m. 1. (În vechea Spartă) Persoană care nu avea nici un fel de drepturi cetățenești, cu o situație socială intermediară între omul liber și sclav, aparținând statului și putând fi împrumutată proprietarilor de pământ. ♦ Persoană exploatată, asuprită. 2. (Rar) Om degradat, decăzut. – Din fr. ilote. Vezi definitia »

CHARCOT [șarcó], Jean Martin (1825-1893), medic francez. Unul dintre fondatorii neuropatologiei moderne. A organizat la Salpêtrière (Paris) o mare clinică neurologică. Contribuții esențiale în studiul isteriei, al atrofiei musculare, tabesului, bolilor cerebelului („Lecții asupra maladiilor sistemului nervos”, „Lecții asupra localizărilor în maladiile creierului și ale măduvii spinării”). Vezi definitia »

CÓLCOT s. n. v. clocot. Vezi definitia »

smirniót, smirnióți, s.m. (înv.) locuitor al orașului Sulina. Vezi definitia »

consót, -oáță, s.m. și f. (înv.) consort, companion, însoțitor. Vezi definitia »